Băile Herculane
CE POȚI FACE BAILE HERCULANE?
Îți oferim cazare în cameră dubă începând de la 270 RON / noapte
BAILE HERCULANE
Este cea mai veche stațiune turistică din țară și totodată printre cele mai importante și vizitate stațiuni balneare cu regim permanent din România și Europa de Est. Este situată în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanță de granița cu județul Mehedinți și la 25 de km de frontiera cu Serbia. Datorită apelor curative, a numărului mare de turiști și vizitatori, a investițiilor din ultima vreme precum și a cadrului natural pitoresc, stațiunea cunoaște o revigorare, construindu-se multe hoteluri, pensiuni și vile turistice, dezvoltându-se puternic sistemul privat, îndeosebi sectorul comerțului și serviciilor.[4] Stațiunea milenară este menționată în cronici sub denumirea în limba latină: „AD AQUAS HERCULIS SACRAS AD MEDIAM”.
Staţiunea Băile Herculane
Vara e anotimpul care te indeamna sa calatoresti, sa cauti, sa descoperi. De ce? Pentru ca natura e vie, ziua e lunga si soarele e un bun partener de drum. Pentru noi, aceste argumente au fost suficiente ca sa pornim la drum prin tara. Am luat harta in masina si am plecat pe Valea Cernei, în Staţiunea Băile Herculane. Se poate ajunge insa si cu trenul sau pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre vest, de la Viena pana la Orsova, fie dinspre est de la Sulina. In concluzie, drumul de la Orsova spre Baile Herculane are un farmec aparte. Am intalnit Dunarea si am admirat peisaje de o frumusete salbatica, locuri neatinse de mana omului. Istoria statiunii spune insa ca romanii, in urma cu 2000 de ani, pun bazele primelor bai termale de pe teritoriul Daciei. Prima atestare a statiunii, Therme Herculi, este din anul 153 d. Hr., perioada din care au ramas scrieri despre apele termale considerate de catre romani, “un dar al zeilor”, dar si marturii ale civilizatiei romane: drumuri, coloane si statui. Ca marturii ale epocii, gasim drumul roman, apeductele si izvoarele termale captate, iar ca un simbol si un punct de reper, in centrul statiunii se afla o statuie din bronz infatisandu-l pe Hercule, zeul care intruchipeaza echilibrului între forța fizică și cea spirituală.
CE POȚI FACE ÎN BĂILE HERCULANE ȘI IN ÎMPREJURIMI
Alege ce activitate ti se potriveste mai bine
SFINXUL BĂNĂȚEAN
Un „sfinx” mai puțin cunoscut Chiar dacă este mai puțin cunoscut decât Sfinxul de pe platforma Munților Bucegi, comparat adesea cu cel egiptean și chiar cu un chip sculptat într-o stâncă din Peru, sfinxul din Munții Cernei este o remarcabilă atracție naturală a zonei, aflată într-o arie protejată de interes național care se întinde pe o suprafață de aproximativ jumătate de hectar și este alcătuită din pereți stâncoși acoperiți cu specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic, frasinul sau lumânărica. În folclorul local, sfinxul mai e cunoscut sub numele de „Moșul” sau chiar sub cel al lui Iovan Iorgovan, uneori identificat cu Hercules, căci legendele legate de acest personaj mitic au fost din vremuri străvechi foarte răspândite în zona Băilor Herculane și au generat un adevărat cult al eroului legendelor grecești. „Sculptura” în piatră aflată la o altitudine de aproximativ o mie de metri, pe o creastă de munte, are 16 metri înălțime și opt metri lățime și a fost modelată, de-a lungul vremurilor, de vânt și ploi, luând forma unui chip omenesc impunător. Coordonate GPS: 44.8384185 N 22.3915103 E
Gara din Băile Herculane
Gara din Băile Herculane (1878) este cea mai frumoasă stație CFR din România. Ea este amplasată la intrarea în stațiune, pe drumul european E 70, fiind opera arhitectului A. Serres. Frumoasa și eleganta clădire a fost construită timp de 8 ani, între 1878 și 1886, sub forma unui pavilion de vânătoare, după o idee a unui membru din familia imperială, păstrându-și stilul original până astăzi. Clădirea centrală a gării este în stil baroc vienez, cu o cupolă maiestuoasă, decagonală și sprijinită în interior pe două coloane. Pe exterior, cupola este acoperită cu țiglă în mai multe culori, alcătuind figuri geometrice unice. La interior, cupola este împodobită cu reprezentări din mitologia romană, dintre care se detașează legendarul erou Hercules. De-a lungul peronului, clădirea gării este flancată cu coloane în stil roman. Coloanele paralele cu linia ferată sunt îmbrăcate de liane, formând o boltă de verdeață care oferă călătorilor o plăcută senzație de armonie cu peisajul din jur: abruptul împădurit al muntelui din apropiere și susurul apei de la confluența râurilor Cerna și Belareca. Gara este și o mărturie a construcției căii ferate Timișoara – Orșova de către societatea austriacă St.E.G; primul tronson, Timișoara - Caransebeș (98 km), a fost deschis în anul 1876, iar la al doilea tronson, Caransebeș - Orșova (90,3 km), lucrările au început doi ani mai târziu, în 1878. De la gară până în centrul stațiunii Băile Herculane sunt 7 km. Coordonate GPS: 44.8630121 N 22.388043 E
Băile Termale Modene
Băile Termale Moderne (1924-2016) sunt amplasate în Parcul Vicol al stațiunii Băile Herculane. Centrul balneo-turistic se distinge prin arhitectura unică a celor trei turnuri cărămizii ale hotelurilor Diana, Afrodita și Minerva, profilate pe abruptul alb și sclipitor al muntelui Domogled (1106 m), și cele două hoteluri tip navă Dacia și Domogled. Centru Wellness La Dolce Vita oferă un 'răsfăț pentru zeități'. Centrul SPA creează sentimentul 'tinereții fără bătrânețe și al vieții fără boală' . Pensiunea la Dolce Vita ofera servicii medicale de tratament balneo. Băile moderne sunt alimentate cu apă termală de la izvorul Traian.
Vârful Domogled
Valea Cernei este cea mai frumoasă vale din Carpaţii româneşti. Pe partea dreaptă a Cernei, privind râul cu faţa spre vărsare, sunt Munţii Cernei alcătuiţi din şisturi cristaline. Pe parte stângă a râului se vede Muntele Domogled cu pereţii abrupţi de calcar şi 'umbrelele' de Pin Negru din Banat. Pentru a ajunge pe vârfurile Domogled se pornește în drumeție de la izvorul de apă plată Băile Herculane – Domogled și se urmează traseul spre Foișorul Elisabeta, apoi se urcă în serpentine spre Crucea Albă (563 m). De aici, se trece pe lângă Grota lui Șerban și mergând pe poteca Pisicii se ajunge pe vârful Domogledul Mic (1101 m). Se continuă drumeția pe creasta muntelui și se ajunge pe vârful Domogledul Mare (1106 m). De pe ambele vârfuri sunt locuri de belvedere cu perspective atât de minunate. Coordonate GPS: 44.9320558 N 22.45227814 E De-a lungul peronului, clădirea gării este flancată cu coloane în stil roman. Coloanele paralele cu linia ferată sunt îmbrăcate de liane, formând o boltă de verdeață care oferă călătorilor o plăcută senzație de armonie cu peisajul din jur: abruptul împădurit al muntelui din apropiere și susurul apei de la confluența râurilor Cerna și Belareca. Gara este și o mărturie a construcției căii ferate Timișoara – Orșova de către societatea austriacă St.E.G; primul tronson, Timișoara - Caransebeș (98 km), a fost deschis în anul 1876, iar la al doilea tronson, Caransebeș - Orșova (90,3 km), lucrările au început doi ani mai târziu, în 1878. De la gară până în centrul stațiunii Băile Herculane sunt 7 km. Coordonate GPS: 44.8630121 N 22.388043 E
Grota Haiducilor
Grota Haiducilor este în zona turistică din Băile Herculane, pe versantul din dreapta al Cernei, la 250 m mai sus de Băile Romane (Hotel Roman ). Se urcă în serpentine coasta muntelui pe scările de beton și, după 30 minute de mers pe jos, se ajunge în sala principală a peșterii cu trei deschideri. Deschiderea cea mai mare este ca o despicătură în munte prin care se asigură iluminarea naturală a sălii. La prima vedere, sala atrage atenția prin inscripțiile de pe pereți, meșteșugite în diferite culori. Însă grota are valoare speologică și istorică prin descoperirile arheologice din interiorul ei: oase de urs de peșteră, urme ale omului primitiv, cu 30 000 ani în urmă, și ceramică din cultura Coțofeni din neolitic. Drumeția poate fi prelungită până la Grota cu Aburi, care impresionează prin aburii calzi (la 52-58 0C) cu miros de sulf și zgomote surde, care îți dau senzația că ești pe un vulcan care stă să erupă. Aburii fierbinți de sulf au creat condițiile pentru creșterea pe pereți a unui mușchi care dă sentimentul că am pășit în cosmos. Tot în apropierea Grotei Haiducilor este Peștera lui Adam, situată sub Vârful Ciorici (413 m), care are stalactite și stalagmite 'flexibile', unice în lume. Coordonate GPS: 44.896504 N 22.428378 E
Cascada Vânturătoarea
Cascada Vânturătoarea se află în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, cu locul de start pe traseul spre cascadă la 11 km de staţiunea Băile Herculane, la coada Lacului Prisaca (7 Izvoare), pe dreapta râului Cerna. Cărarea care trebuie urmată este în dreapta vilelor de sub munte, aşezate înainte de Motelul Dumbrava, şi se urcă în serpentine timp de o oră şi jumătate pentru a parcurge cei 1,4 km până la cascadă. La început traseul este abrupt printre copacii din pădure, însă cu cât se înaintează urcuşul devine mai domol. După parcurgerea a jumătate din traseu, se ajunge la un loc de belvedere de unde se poate vedea o panoramă încântătoare a Văii Cernei, iar în faţă se zăreşte în depărtare cascada mult căutată. În curând se deschide un amfiteatru de stâncă în mijlocul căruia curge apa acestei cascade. Cascada Vânturătoarea este spectaculoasă, uimitoare şi impunătoare, cu cea mai mare cădere liberă de apă (40 m) dintre cascadele din România. Apa cade în particule fine paralel cu peretele stâncos, fiind vânturată pe o suprafaţă de 100 m2 după ce se loveşte de un prag înainte de cădere. Faţă de alte cascade, Cascada Vânturătoarea oferă ceva în plus. Coborând pe poteca din spatele cascadei, la adăpostul peretelui, vizitatorul are şansa unică să privească fascinat perdeaua de apă care-i trece prin faţă, fără să-l atingă niciun strop de apă. Este singurul loc din România unde se poate se trăi această senzaţie şi, surprinzător, unghiul de privire a cascadei se schimbă la fiecare pas. Urmând poteca mai departe, se poate urca deasupra cascadei, pe Vârful Piatra Galbenă, la o altitudine de 1005 m, de unde se iveşte o nouă panoramă a Văii Cernei. Cascada este spectaculoasă în orice anotimp. Vara este un adevărat duş natural în mijlocul pădurii şi la poalele muntelui, iar iarna, în locul unde cade apa se formează 'un cilindru de gheaţă' care 'înghite' cascada, fenomen natural care nu mai poate fi întâlnit în altă parte. Legenda lui Hercules spune că la această cascadă stătea balaurul cu 7 capete sub 'duşul stropilor de apă' după ce-şi potolea pofta de mâncare cu trupul unei fete frumoase din Craina bănăţeană. Coordonate GPS: 44.96962566 N 22.47437954 E
Cheile Țășnei
Cheile Ţășnei sunt pe Valea Cernei, în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, şi constituie 'un paradis de apă şi stâncă' la limita dintre judeţul Caraş-Severin şi judeţul Mehedinţi, cheile fiind 'graniţa' dintre Imperiul Austriac şi Regatul României înainte de 1918. Intrarea în chei se face la 12 km de Băile Herculane, pe drumul spre Baia de Aramă, de lângă Motelul Dumbrava. Aşa cum sunt toate cheile din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, la intrarea în Cheile Ţăşnei este un urcuş abrupt prin pădure, prin care 'se testează' voinţa şi pregătirea fizică a drumeţilor. Aceste chei te fascinează prin peisajul mereu schimbător: de la pădurea cu copaci deşi şi coroană bogată, pământ şi rădăcini dezvelite se trece la stânci abrupte de calcar şi pâlcuri de Pin Negru de Banat pe cele mai stâncoase locuri, apoi la mici poieniţe din chei şi treceri nenumărate peste pârâul Ţășna, cu podeţe din scânduri de lemn sau pietre de sărit cu pasul uriaşului peste apă. Cheile Ţășnei nu sunt foarte lungi (3 km), şi la popasul de la Crucea de Lemn este un loc de belvedere de unde se vede întreaga Vale a Cernei şi Vârful Arjana a Munţilor Cernei. În apropierea ieşirii din chei se poate vedea de pe poteca 'La Pătrulă' cum râul Ţășna curge într-o cascadă mică, dar foarte frumoasă, iar o parte din apă 'se abate' la Moara Dracilor, aşezată la baza cascadei. Coordonate GPS: 44.9696259 N 22.5019915 E
Scările Ineleț
Scările Ineleţ sunt pe Valea Cernei, la 19 km de staţiunea Băile Herculane, în drumul spre Baia de Aramă. De la şosea se trece râul Cerna pe punte, după care se urcă pe poteca şerpuită până la peretele de calcar. Cele 4 scări din lemn de salcâm (băgrin, în denumirea regională!) sunt rezemate de peretele de calcar şi prinse de stâncă cu cuie. De la o scară la alta este loc îngust de popas scurt. Privite de jos, din poiană, îţi dau senzaţia că urcă spre cer, nu vezi până unde duc. Ca să priveşti de sus în jos, nici nu se poate vorbi, mai ales de pe ultima scară dispusă într-un unghi de 900, aproape pe verticală. De pe platou se deschide o panoramă ameţitoare. Scările nu sunt numai o atracţie turistică, ci şi singura 'punte de legătură' cu civilizaţia a locuitorilor din cătunele izolate Ineleţ şi Scărişoara. Pe ea sătenii urcă şi coboară când au nevoie de ceva din 'lumea de dincolo', ducând în spate cele necesare traiului aspru într-o lume ieşită din timp. Coordonate GPS: 45.01586323 N 22.5478895 E
Băile Imperiale Romane
Băile Imperiale Romane (153) sunt 'încastrate' la parterul hotelului Roman și redeschise în 1999, într-un decor care reamintește de vremurile de mult apuse ale Imperiului Roman, cadru în care se disting piesele mărturie: izvorul lui Hercules și basorelieful care-l prezintă pe eroul mitic cu o cupă de apă termominerală în mână. Perioada romană de înflorire a stațiunii se întinde pe 160 ani (107-267 d.Hr.). Între Hotelul Roman și Statuia lui Hercules, simbolul stațiunii, se pot face plimbări pe 'Strada Romană', refăcută prin proiect european și pe care se poate vedea fântâna celor două izvoare termale, Hercules și Hygeea, pe frontispiciul căreia scrie: AD AQUAS HERCULI SACRAS – Apele Sfinte ale lui Hercules. După aproape 2000 de ani, apele tămăduitoare de la Băile Herculane au și astăzi aceleași proprietăți terapeutice ca în timpul generalului roman Marcus Aurelius Pius – ultimul guvernator roman. Coordonate GPS: 44.8954494 N 22.4282563 E
Muzeul Nicolae Cena al Stațiunii Băile Herculane
Muzeul General Nicolae Cena al Stațiunii Băile Herculane (1924, 2017) este astăzi reamenajat în Vila Elisabeta din centrul istoric al stațiunii. El a fost deschis în anul 1924 în clădirea Cazinoului cu piesele strânse în timp de fondatorul muzeului, general Nicolae Cena. În muzeu se poate vedea piatra de atestare a Băilor Herculane din anul 153. Tot în muzeu este altarul votiv închinat zeilor Esculap și Hygeea și cele 3 statui romane ale lui Hercules: Hercules ținând pe brațul stâng pe fiul său Telephus, Hercules încununat cu ramuri de măslin, Hercules odihnindu-se după cele 12 munci. Muzeul are o colecție de mare valoare de cărți, litogravuri și litografii, dintre care unicat este litografia cunoscutului om de știință și călător Francisco Griselini, care a stat 20 de zile la Băile Mehadiei, în anul 1776. Odată cu mutarea în noua clădire, muzeul va avea noi colecții unice: colecția Regimentului de graniță, donată de col. Liviu Groza, macheta castrului roman de la Mehadia, realizată cu migală de către gen. Nicolae Cena, colecția dedicată împărătesei Elisabeta (Sissi), colecția cu personalitățile care au trecut prin Băile Herculane și legendele lor. Acesta este primul muzeu din locurile balneare din România. Coordonate GPS: 44.8877498 N 22.4250162 E
Băile Imperiale Austriece
Băile Imperiale Austriece (1736) în prezent îmbracă haine noi cu speranța că își vor recăpăta strălucirea și farmecul de altădată din perioada administrației austriece (1736-1919). Ele sunt în centrul istoric al stațiunii Băile Herculane și se întind de la Biserica romano-catolică până la Biserica ortodoxă, pe ambele maluri ale Cernei. Prin turul pe jos al stațiunii se pot identifica: Baia Apollo, Baia Hebe, Baia Diana, Baia Neptun, Baia Venera. Fiecare baie are istoria și legenda proprie. Cea mai impunătoare este Baia Neptun care, odată cu refacerea clădirilor așa cum au fost, îi va reda măreția din trecut. Se deschide cupola centrală, în mijlocul căreia se va afla minunata fântână arteziană cu statuia alegorică. Din acest hol se vor desprinde cele două galerii către cele două pavilioane ale clădirii: unul cu băi de sulf, celălalt cu băi de sare. Băile de sulf din stânga vor avea 32 de cabine și două bazine, pentru care se folosește apa termală de la izvoarele Neptun. Băile de sare din dreapta vor avea tot 32 de cabine și două bazine cu apă termală de la izvorul Hercules. Bijuteriile arhitectonice și de tratament ale băilor austriece oferă sentimentul de împlinire al vizitatorilor prin mesajul scris pe frontispiciul clădirii cazinoului 'SALUTI ET LAETITIAE' (Sănătate și bucurii!). Coordonate GPS: 44.88843202 N 22.42279798 E
Vila Elisabeta din Băile Herculane
Vila prințesei Elisabeta (Sisi) din Băile Herculane este una din atracțiile stațiunii balneoclimaterice Băile Herculane, atât prin arhitectura clădirii, cât și prin legenda călătoriilor prințesei de Bavaria în Banat. Împărăteasa Elisabeta din Austria, cunoscută și sub numele de alint Sisi, călătorea mult și, având sănătatea fragilă, se trata în diferite stațiuni, de la Madeira, pe care o considera 'raiul pe pământ', la Baden Baden și Karlovi Vary, până la Băile Herculane. Împărăteasa Elisabeta a făcut 5 cure de tratament la Băile Herculane (1884-1896) și una pentru pleurezie, la Marila (lângă Oravița). Există ca mărturie 'Frunza de stejar' – un monument de suflet al localnicilor lângă Biserica romano-catolică din Oravița. Pornind de la Vila Elisabeta din centrul stațiunii, se pot căuta pe traseele de drumeție, locurile unde a poposit și a scris Sisi: Foișorul Elisabeta, Poiana cu peri și Înălțimea Elisabeta. Coordonate GPS: 44.88885578 N 22.42381185 E