Clisura Dunarii
CLISURA DUNĂRII
Dunarea la Cazane... Candva spaima navigatorilor, salbaticul fluviu de odinioara aluneca astazi lenes si lent, ca un sarpe de aur. Oglindit in apele lui, soarele primaverii explodeaza in jerbe scanteietoare care curg, ca o lava, printre malurile abrupte. Adanc cum n-a mai fost si lat cum nu s-a mai vazut niciodata, Danubius ascunde in strafunduri taine de mult uitate. Printre nisipurile sale netulburate zace legenda insulei Ada Kaleh, sate si biserici isi dorm somnul de veci in undele tremuratoare. Svinita, Ieselnita, Dubova si alte asezari de pe cursul Cazanelor au cunoscut tragedia stramutarii, pentru a face loc lacului si barajului de la Portile de Fier. "Clisura" este un cuvant de origine bizantina si inseamna "cetate asezata la gura unui defileu". Cum treci de stancile Babacai de la Gura Vaii, reperul care marcheaza inceputul Clisurii, drumul serpuieste paralel cu apa domoala, fara valuri si fara curenti de suprafata. Oriunde, pe teritoriul Clisurii, te poti opri sa admiri paradisul. Pe o parte, dealuri stancoase, cu parcurile si rezervatiile naturale, cu padurile seculare protejate cu soiuri de plante si pasari unice in lume. Iar pe cealalta, firul lenes al Dunarii. Iubitorii naturii vor fi incantati de copacii si arbustii rari, de coloniile de lastuni.
Peisajul este rural, plin de nostalgie, cu salase pentru oi si vite, cu fanare oferite gratuit spre innoptare tinerilor romantici. Pe Culmea Naidasului, soarele straluceste cu putere, incalzind viperele cu corn; in rezervatia naturala Valea Mare troneaza impozant teiul argintiu, iar pe stanca Babacaia se aduna stoluri de pasari multicolore si galagioase. Nu departe, rezervatia mixta Rapa cu lastuni, din Valea Divici, ori livezile de smochini din Svinita sunt sarea si piperul primei parti, mediteraneene, a Clisurii. Numai aici vei gasi liliac de Banat, iedera mare, tei pucios sau mojdrean. Te opresti apoi sa admiri visinul si alunul turcesc, dar si Rezervatia paleontologica Svinita, un sit celebru in Europa, plin de amoniti din Jurasicul mediu. Daca va e foame si doriti sa mancati ca la Banat, puteti poposi la unul dintre zecile de restaurante de pe traseu, dar daca doriti sa luati un pranz sarbesc, opriti-va in comuna Socola si cereti: ghibanite (placinte cu branza), prebranat (fasole scazuta), cavurma (preparat din organe), dulcinite (placinte cu dovleac), bucicanite (clatite), rachie de dude. Veti fi serviti in cel mai dulce stil banatean. Dupa 1989, multi localnici au ridicat constructii pe limba de uscat scapata pe alocuri, ca prin minune, de Marea Inundare. Unii au zidit casute de vacanta chiar "la coada viei" sau pe locul ultimilor pruni si meri din fostele livezi, uscati parca de durere dupa "fratii" acoperiti de ape. Dar sunt destui cei care au gandit lucrurile in termeni economici, construind pensiuni. Frumoase, in armonie cu farmecul locului si lipsite de stridenta din alte parti, rasar parca din apa, ca locuintele lacustre, impodobind, cu unele exceptii, malul in culori si forme de bun gust. Dotate cu pontoane plutitoare, cu ambarcatiuni de agrement si pescuit, cu un confort variat, de la doua la patru margarete, pensiunile de pe Clisura par a fi mai mult case de ospetie pentru prieteni, decat unitati hoteliere. Cele mai mari asezari din Clisura Dunarii sunt municipiul Orsova si orasul Moldova Noua. Tot din Clisura Dunarii fac parte si comunele Socol, Pojejena, Coronini, Garnic, Sichevita, Berzasca din judetul Caras-Severin, precum si Svinita, Dubova, Eselnita, Ilovita si Breznita-Ocol din judetul Mehedinti.
Clisura Dunării
Clisura Dunării este cel mai lung şi mai spectaculos defileu al Dunării, unde, de la Baziaş la Orşova (125 km), 'frumoasa Dunăre galbenă' încântă ochiul fiecărui vizitator. Se pot admira: Stânca Babacaia cu cel mai frumos apus de soare, Microdelta Nerei-cea mai nouă deltă din Europa, Ostrovul Dunării, Morile de apă cu ciutură şi butoni din Sicheviţa, Muzeul sătesc Ion Dragomir din Gornea, Piatra Trescovăţ, Cataracta Greben, satele tradiţionale cehe şi sârbe şi satul lacustru din Berzasca, Cazanele Dunării, Tabula Traiana, Stânca Baba Caia, cetăţi dacice şi medievale, castre romane, cea mai înaltă statuie în stâncă din Europa - Statuia lui Decebal (40,45 m), Peştera Ponicova, Peştera Veterani şi Mănăstirea Mraconia - cu o asemănare atât de izbitoare cu mănăstirile de pe Muntele Athos. Coordonate GPS: 44.6770142 N 22.3487481 E
Tabula Traian
Tabula Traiana (103) este o mărturie în piatră a drumurilor romane construite pe malul drept al Dunării. Ea este plasată la intrarea dinspre Orșova în Cazanele Mici ale Dunării, pe malul sârbesc, la kilometrul 965 fluvial. Ea a fost dedicată împăratului Traian, în anul 103, când s-au încheiat lucrările drumului roman la sud de Dunăre. Acum, cea mai mare parte a drumului roman este sub ape. A rămas doar Tabula Traiana, ridicată cu peste 30 m mai sus faţă de locul iniţial, pentru a nu fi acoperită prin construirea barajului lacului de acumulare Porţile de Fier (1964-1971). Inscripţia este cioplită în stâncă pe o suprafaţă netezită şi mărginită cu 'o ramă' pe care sunt doi delfini plutind pe apă şi un vultur roman în zbor. Coincidenţă sau nu, ca şi Statuia lui Decebal de pe malul românesc, Tabula Traiana are tot 'un raport de aur' dintre lungimea de 4 m şi lăţimea sa de 2,5 m, doar că scara este de 10 ori mai mare pentru chipul regelui dac. Coordonate GPS: 44.6570572 N 22.3101093 E
Statuia lui Decebal
Statuia lui Decebal (2004) este cea mai mare sculptură în piatră din Europa, înaltă de 40,45 m şi lată de 25 m, într-un raport dat de numărul de aur phi=1,618. Statuia regelui dac Decebal este situată în Golful Mraconia din Cazanele Mici ale Dunării şi constituie o replică pe malul românesc la 'Tabula Traiana' amplasată la câteva sute de metri în aval, pe malul sârbesc. Statuia tăiată în stâncă a fost realizată în 10 ani, în perioada 1994-2004, lucrarea fiind finanţată de cunoscutul profesor universitar şi tracolog Iosif Constantin Drăgan, născut pe meleagurile bănăţene în oraşul Lugoj. Coordonate GPS: 44.6411316 N 22.2917182 E
Cazanele Dunării
Cazanele Dunării constituie partea cea mai impunătoare şi mai spectaculoasă a Defileului Dunării. Între Valea Ogradenei şi Valea Plavişeviţei, Dunărea s-a întrecut pe sine şi a creat pe o lungime de 9 km Cazanele Dunării, incluzând şi Golful Dubova (1,4 km) care face legătura între Cazanele Mici (3,6 km) şi Cazanele Mari (3,8 km). Cazanele Mici este porţiunea din defileu cuprinsă între Valea Ogradenei şi Golful Dubova în lungime de 3,6 km. Ele sunt străjuite de munţii Ciucarul Mic (313 m), de pe malul românesc, şi munţii Strbacul Mic (626 m), de pe malul sârbesc. Dunărea se îngustează atât de mult încât pereţii de calcar de pe cele două maluri sunt doar la 100 m, iar adâncimea apei ajunge tot până la 100 m. Cazanele Mari sunt despărţite de Cazanele Mici prin Golful Mraconia. Ele se întind de la Golful Mraconia până în Valea Plavişeviţei pe o lungime de 3,8 km. Aici, fluviul este mărginit de pereţii abrupţi şi înalţi de calcar ai munţilor Ciucaru Mare (318 m) şi Strbacul Mare (768 m). La Cazanele Mari, malurile fluviului se apropie unul de celălalt la 200 m, iar adâncimea apei atinge 80 m. Denumirea de 'cazane' s-a născut din senzaţia că aici Dunărea 'fierbe' între pereţii abrupţi tăiaţi în calcar, fenomen ce poate fi văzut şi înţeles numai dacă turistul îl vede din mijlocul apei. Coordonate GPS: 44.62859586 N 22.28233337 E