Via Transilvanica

Via Transilvanica, drumul care unește

Călătorește de la Putna la Drobeta-Turnu Severin pe Via Transilvanica

Ai auzit până acum de El Camino din Spania? E unul dintre cele mai populare trasee din Europa pe care oamenii îl parcurg pe jos. Are 500km și tot mai mulți români se înhamă la această aventură pentru ca, la finalul călătoriei, să redescopere plăcerea lucrurilor simple. Și nu e singurul de acest fel din lume. Dar dacă un astfel de drum ar exista și-n România? De la această idee a pornit și Alin Ușeriu, fratele ultramaratonistului Tibi Ușeriu. Iar de la gând la construcție pare că a fost doar un pas. În 2017, ei au pus prima cărămidă, în curtea mănăstirii Putna, pentru noroc bun. Până azi, cu determinare, efort și încăpățânare, și-n ciuda piedicilor care nu au fost puține, proiectul Asociației Tășuleasa Social a ajuns la o lungime de 398km. Când va fi gata, în 2022, conform planului, traseul va avea 950km și se va întinde până la Drobeta-Turnu Severin. 135 de borne din andezit au fost pregătite și trimise spre zece localități din Bistrița-Năsăud, pentru a marca primii kilometri din Via Transilvanica. Fiecare bornă are o sculptură unică, pregătită special pentru călătorii care vor lua la pas traseul.

Via Transilvanica, după ce a străbătut 10 județe, ajunge în 2021 și în Caraș Severin

Importanța Caraș-Severinului în ruta Via Transilvanica este mare deoarece este județul cu cel mai mare număr de kilometric din cele 10. De asemenea credem că comunitățile ar putea profita foarte bine de acest traseu turistic, de pe urma drumeților care îl vor străbate, dar și a infrastructurii pe care această magistrală o poate dezvolta în beneficiul locuitorilor”, spune Alin Uhlmann Ușeriu. Traseul va avea o lungime de 291 kilometri, din care 190 sunt deja finanțați și pentru că Via Transilvanica funcționează din sprijinul și contribuțiile sponsorilor, firmelor private sau persoanelor fizice, pentru a găsi resurse necesare financiare restul de kilometri, trebuie să ne bazăm pe comunitatea locală, interesată de acest proiect -mai spune Ușeriu. Suma necesară este de 101.000 euro. Modalitatea de a sprijini este de a achiziționa kilometri de pe viitorul traseu ce va parcurge județul. Prin natura sa, Via Transilvanica este un drum care unește cele mai diverse etnii, culturi și comunităţi și poate deveni ”coloană vertebrală” a unor alte drumuri tematice la care să se lege Dobrogea, Moldova sau Maramureșul istoric, pentru a aminti doar câteva. Via Transilvanica străbate 10 judeţe: Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți, peste 150 de unităţi administrativ-teritoriale, însumând 1.400 km conform traseului estimat de noi și este destinat tuturor iubitorilor de mișcare în natură, iubitorilor de pelerinaje per pedes călare sau cu bicicleta. Bornele kilometrice din andezit, semne indicatoare pe stâlpi și semne vopsite totalizează 1.400 borne și peste 2.500 semne indicatoare și marcaje. Din iunie 2018 au fost dați în folosinţă 800 km fără a fi implicate în niciun fel de fondurile publice. Astfel, sunt documentate și marcate în întregime judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu și Mehedinți. Traseu este deja parcurs zilnic, de zeci de drumeți și bicicliști va fi finalizat integral în anul 2022.

Via Transilvanica își va completa traseul cu 280 de km. Drumul va duce la situri istorice din Caraș-Severin

Anul 2021 aduce cel mai lung traseu dintr-un județ de pe Via Transilvanica: 280 de km din Caraș-Severin vor contribui la „drumul care unește”. Pe traseu se găsesc puncte turistice precum Castrul roman Pons Augusti (în zona localității Voislova), Turnul lui Ovidiu (Turnu Ruieni), Schitul Sfântul Ierarh Nectarie (Feneș), Barajul de la Poiana Ruscă (Rusca Teregova), Ineleț și Scărișoara (unele dintre cele mai izolate sate din țară, la care se poate ajunge doar prin urcarea unor scări din lemn de salcăm, construite la începutul anilor 1970). Via Transilvanica, un proiect al Asociației Tășuleasa Social, și-a propus să amenajeze un traseu turistic ce începe la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare, străbate Transilvania și toate bogățiile culturale ale acesteia și va ajunge până la Drobeta Turnu-Severin – unde a Princepele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, viitorul rege al României, pășea pentru prima dată pe pâmânt românesc, în 1866. Traseul de aproximativ 1.000 de km poate fi parcurs în totalitate în mai multe săptămâni sau parțial în câteva zile, după preferințele călătorului. Infrastructura Via Transilvanica oferă date despre posibilități de cazare și masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice. Drumul este marcat cu elemente de identitate specifice, care permit buna orientare a călătorului pe parcurs. Proiectul a fost lansat în 12 iulie 2018 la Alba Iulia și cuprinde mai multe etape: în 2018 au fost marcați primii km pe raza județului Bistrița-Năsăud, iar în 2020 au fost finalizați 800 km în județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu și Mehedinți. Cei de la Tășuleasa Social au fost inspirați de potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, au văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau, așa că au decis că și la noi se poate.